nr. 837-XIII din 17.05.1996

Republicat: Monitorul Oficial al R.Moldova nr.153-156BIS din 02.10.2007
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.6/54 din 23.01.1997

* * *
C U P R I N S

Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Noţiunea de asociaţie obştească
Articolul 2. Scopurile constituirii şi activităţii asociaţiilor obşteşti
Articolul 3. Principiile de constituire şi de activitate ale asociaţiilor obşteşti
Articolul 4. Restricţii la constituirea şi activitatea asociaţiilor obşteşti
Articolul 5. Asociaţia obştească
Articolul 6. Uniunile de asociaţii obşteşti
Articolul 7. Apărarea dreptului de asociere al persoanelor. Protecţia juridică a asociaţiilor obşteşti
Articolul 8. Relaţiile dintre stat şi asociaţiile obşteşti. Sprijinul acordat de stat asociaţiilor obşteşti
Articolul 9. Categoriile de asociaţii obşteşti
Articolul 10. Legislaţia cu privire la asociaţiile obşteşti

Capitolul II
CONSTITUIREA ASOCIAŢIILOR OBŞTEŞTI

Articolul 11. Constituirea asociaţiilor obşteşti
Articolul 12. Membrii asociaţiilor obşteşti
Articolul 13. Conducătorii asociaţiilor obşteşti
Articolul 14. Denumirea şi simbolica asociaţiei obşteşti
Articolul 15. Sediul asociaţiei obşteşti
Articolul 16. Statutul asociaţiei obşteşti
Articolul 17. Înregistrarea statutului
Articolul 18. Decizia privind înregistrarea statutului
Articolul 19. Certificatul de înregistrare de stat
Articolul 20. Amînarea înregistrării statutului
Articolul 21. Refuzul de a înregistra statutul
Articolul 22. Exercitarea căii de atac împotriva refuzului de a înregistra statutul
Articolul 23. Registrul de stat al asociaţiilor obşteşti

Capitolul III
DREPTURILE, OBLIGAŢIILE ŞI CONDIŢIILE ACTIVITĂŢII ASOCIAŢIILOR OBŞTEŞTI

Articolul 24. Drepturi
Articolul 25. Obligaţii
Articolul 26. Activitatea economică a asociaţiei obşteşti

Capitolul IV
PROPRIETATEA ASOCIAŢIILOR OBŞTEŞTI ŞI ADMINISTRAREA BUNURILOR

Articolul 27. Proprietatea
Articolul 28. Sursele de formare a proprietăţii
Articolul 29. Titularul dreptului de proprietate în asociaţia obştească

Capitolul V
STATUTUL DE UTILITATE PUBLICĂ

Articolul 30. Activitatea de utilitate publică
Articolul 301. Condiţii pentru atribuirea statutului de utilitate publică
Articolul 31. Comisia de certificare
Articolul 311. Atribuţiile Comisiei de certificare
Articolul 32. Documentele necesare pentru solicitarea statutului de utilitate publică
Articolul 321. Procedura de examinare a solicitării privind atribuirea statutului de utilitate publică
Articolul 322. Certificatul de utilitate publică
Articolul 323. Subregistrul asociaţiilor obşteşti de utilitate publică
Articolul 324. Retragerea certificatului
Articolul 325. Controlul conformării la statutul de utilitate publică
Articolul 33. Principiile şi formele de susţinere a asociaţiilor obşteşti de utilitate publică
Articolul 331. Procedura de acordare a suportului financiar sau material asociaţiilor de utilitate publică
Articolul 332. Comanda socială
Articolul 333. Desemnarea procentuală şi utilizarea mijloacelor financiare obţinute în urma acesteia
Articolul 334. Răspunderea pentru utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor financiare obţinute în urma desemnării procentuale

Capitolul VI
ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII ASOCIAŢIILOR OBŞTEŞTI

Articolul 34. Încetarea activităţii asociaţiilor obşteşti
Articolul 35. Reorganizarea
Articolul 36. Dizolvarea
Articolul 37. Exercitarea căii de atac împotriva hotărîrii instanţei de judecată privind dizolvarea asociaţiei obşteşti

Capitolul VII
RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA LEGISLAŢIEI

Articolul 38. Controlul asupra activităţii asociaţiilor obşteşti
Articolul 39. Temeiurile răspunderii
Articolul 40. Egalitatea temeiurilor răspunderii
Articolul 41. Răspunderea autorităţilor publice pentru încălcarea legislaţiei cu privire la asociaţiile obşteşti
Articolul 42. Răspunderea asociaţiilor obşteşti pentru încălcarea legislaţiei
Articolul 43. Suspendarea activităţii asociaţiei obşteşti

Capitolul VIII
RELAŢIILE INTERNAŢIONALE ALE ASOCIAŢIILOR OBŞTEŞTI

Articolul 44. Dreptul la relaţii internaţionale
Articolul 45. Acordurile internaţionale

Capitolul IX
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 46. Dispoziţii finale şi tranzitorii

Notă: Legea a fost republicată în Monitorul Oficial nr.153-156 BIS din 02.10.2007 cu toate modificările şi completările introduse, dînd articolelor o nouă numerotare.

Parlamentul adoptă prezenta lege.
Prezenta lege reglementează relaţiile sociale legate de realizarea dreptului de asociere al persoanelor şi stabileşte principiile de constituire, înregistrare, desfăşurare şi încetare a activităţii asociaţiilor obşteşti.

Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Noţiunea de asociaţie obştească
(1) Asociaţia obştească este o organizaţie necomercială, independentă de autorităţile publice, constituită benevol de cel puţin două persoane fizice şi/sau juridice (asociaţii obşteşti), asociate prin comunitate de interese în vederea realizării, în condiţiile legii, a unor drepturi legitime.
(2) Asociaţii obşteşti se consideră asociaţiile pacifiste, de apărare şi de promovare a drepturilor omului, asociaţiile de femei, de veterani, de invalizi, de tineret şi de copii, societăţile ştiinţifice, tehnice, ecologiste, cultural-educative, sportive, uniunile de creaţie, comunităţile naţional-culturale, alte asociaţii ale persoanelor fizice şi/sau juridice (asociaţii obşteşti) legal constituite.
(3) Sub incidenţa prezentei legi nu cad partidele şi alte organizaţii social-politice, sindicatele, asociaţiile de patronat, organizaţiile religioase şi persoanele juridice create de acestea, organizaţiile create de autorităţile publice, organizaţiile cooperatiste şi alte organizaţii, modul de constituire şi funcţionare al cărora este prevăzut de legi speciale.

Articolul 2. Scopurile constituirii şi activităţii asociaţiilor obşteşti
(1) Asociaţiile obşteşti se constituie şi îşi desfăşoară activitatea în scopul realizării şi apărării drepturilor civile, economice, sociale, culturale, a altor drepturi şi libertăţi legitime; dezvoltării activismului social şi spiritului de iniţiativă al persoanelor, satisfacerii intereselor lor profesionale şi de amatori în domeniul creaţiei ştiinţifice, tehnice, artistice; ocrotirii sănătăţii populaţiei, antrenării acesteia în activitatea filantropică, în practicarea sportului de masă şi a culturii fizice; desfăşurării activităţii de culturalizare a populaţiei; ocrotirii naturii, monumentelor de istorie şi cultură; educaţiei patriotice şi umanistice; extinderii contactelor internaţionale; consolidării păcii şi prieteniei între popoare; desfăşurării altor activităţi neinterzise de legislaţie.
(2) Asociaţiile obşteşti se împart în asociaţii ce urmăresc beneficiul public şi asociaţii ce urmăresc beneficiul mutual.
(3) Asociaţii obşteşti ce urmăresc beneficiul public sînt asociaţiile al căror obiect de activitate este în exclusivitate apărarea drepturilor omului, învăţămîntul, dobîndirea şi propagarea cunoştinţelor, ocrotirea sănătăţii, asistenţa socială, cultura, arta, sportul de amatori, lichidarea efectelor calamităţilor naturale, protecţia mediului înconjurător şi alte domenii cu caracter social-util.
(4) Asociaţiile obşteşti ce urmăresc beneficiul mutual se constituie în vederea satisfacerii intereselor particulare şi corporative ale membrilor acestor asociaţii.
(41) Organizaţiile necomerciale de utilitate publică sînt organizaţiile a căror activitate corespunde prevederilor art.30 şi care întrunesc condiţiile art.301.
(5) Asociaţiile obşteşti pot contribui, prin activitatea lor, la realizarea de către autorităţile publice a scopurilor şi sarcinilor de importanţă şi utilitate publice.
[Art.2 completat prin Legea nr.158 din 18.07.2014, în vigoare 15.08.2014]

Articolul 3. Principiile de constituire şi de activitate ale asociaţiilor obşteşti
(1) Asociaţiile obşteşti sînt egale în faţa legii şi îşi desfăşoară activitatea conform programelor şi statutelor lor, în conformitate cu Constituţia şi cu legislaţia Republicii Moldova.
(2) Asociaţiile obşteşti se constituie şi îşi desfăşoară activitatea pe principiile liberului consimţămînt, autonomiei, autogestiunii, egalităţii în drepturi a tuturor membrilor. Activitatea asociaţiilor obşteşti trebuie să aibă un caracter transparent, informaţia cu privire la documentele de constituire şi cele programatice fiind accesibilă tuturor. Asociaţiile obşteşti sînt libere să-şi stabilească structura internă, să-şi aleagă scopurile, formele şi metodele de activitate.
(3) Participarea persoanei la activitatea asociaţiei obşteşti nu poate servi drept temei pentru limitarea drepturilor acestuia sau pentru acordarea de către stat a cărorva înlesniri şi privilegii, precum şi drept condiţie pentru încadrarea sau drept cauză pentru neîncadrarea într-o funcţie publică, cu excepţia temeiurilor prevăzute la art.4 alin.(4). Este inadmisibilă orice cerinţă de a indica în documentele oficiale calitatea de membru al unei sau altei asociaţii obşteşti.
(4) Activitatea asociaţiilor obşteşti bazată pe principiul supunerii necondiţionate a membrilor asociaţiei conducerii acesteia se interzice.

Articolul 4. Restricţii la constituirea şi activitatea asociaţiilor obşteşti
(1) Nu se admite constituirea şi desfăşurarea activităţii asociaţiilor obşteşti care îşi propun drept scop sau îşi aleg drept mod de acţiune schimbarea prin violenţă a regimului constituţional, subminarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, propaganda războiului, violenţei şi a cruzimii, aţîţarea urii sociale, rasiale, naţionale sau religioase, alte fapte pasibile de pedeapsă în conformitate cu legislaţia. Stipularea în statutul asociaţiei obşteşti a clauzelor privind apărarea principiilor echităţii sociale nu poate fi considerată drept aţîţare a urii sociale.
(2) Se interzice constituirea asociaţiilor obşteşti paramilitare şi a formaţiunilor armate.
(3) Se interzice constituirea şi desfăşurarea activităţii asociaţiilor obşteşti care atentează la drepturile şi interesele legitime ale persoanelor, la sănătatea oamenilor şi la morala publică.
(4) Funcţionarii publici în obligaţiile de serviciu ale cărora intră înregistrarea asociaţiilor obşteşti şi controlul asupra activităţii lor nu pot fi fondatori ai asociaţiilor obşteşti. Fondatori ai asociaţiilor obşteşti şi membri ai organelor lor de conducere, executive, de control şi revizie nu pot fi membrii Guvernului şi funcţionarii publici în obligaţiile de serviciu ale cărora intră promovarea politicii de stat în domeniile prioritare, conform statutelor, pentru aceste asociaţii obşteşti. Prin lege pot fi stabilite şi alte restricţii la constituirea anumitelor tipuri de asociaţii obşteşti şi la intrarea în aceste asociaţii a unor categorii concrete de funcţionari publici.

Articolul 5. Asociaţia obştească
(1) Asociaţia obştească este constituită pe baza consemnării calităţii de membru, pentru desfăşurarea în comun a activităţii în vederea realizării scopurilor statutare ale persoanelor asociate şi apărării intereselor lor comune.
(2) Organul suprem de conducere al asociaţiei obşteşti este congresul (conferinţa) sau adunarea generală. Organul de conducere permanent al asociaţiei obşteşti este un organ colegial, eligibil, subordonat congresului (conferinţei) sau adunării generale, care după înregistrarea asociaţiei obşteşti exercită drepturile persoanei juridice în numele asociaţiei obşteşti şi îndeplineşte obligaţiile acesteia în conformitate cu statutul.

Articolul 6. Uniunile de asociaţii obşteşti
Asociaţiile obşteşti au dreptul să creeze pe baza liberului consimţămînt, în temeiul contractului de constituire, uniuni de asociaţii obşteşti, înfiinţînd astfel o nouă persoană juridică. Modul de organizare şi încetare a activităţii uniunilor de asociaţii obşteşti este stabilit de prezenta lege.

Articolul 7. Apărarea dreptului de asociere al persoanelor. Protecţia juridică a asociaţiilor obşteşti
(1) Dreptul de asociere al persoanelor este apărat în cadrul supravegherii de stat asupra respectării legalităţii, pe cale judiciară sau administrativă. Din iniţiativa persoanelor, acţiunile organelor şi organizaţiilor de stat, ale persoanelor cu funcţii de răspundere care creează dificultăţi la constituirea asociaţiilor obşteşti şi desfăşurarea activităţii lor legitime pot fi reclamate în justiţie sau petiţionate.
(2) Apărarea judiciară sau administrativă poate avea ca urmare restabilirea dreptului violat, curmarea acţiunilor organelor şi organizaţiilor de stat, ale persoanelor cu funcţii de răspundere care creează dificultăţi la exercitarea dreptului de asociere al persoanelor, repararea prejudiciului cauzat prin violarea acestui drept.
(3) Statul garantează asociaţiilor obşteşti apărarea drepturilor şi intereselor lor legitime.
(4) Problemele ce aduc atingere intereselor asociaţiilor obşteşti se soluţionează, în cazurile prevăzute de legislaţie, de organele de stat, cu participarea reprezentanţilor asociaţiilor respective sau de comun acord cu aceştia.
(5) Apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale asociaţiilor obşteşti, precum şi a intereselor de importanţă publică, se realizează pe cale judiciară, dacă legislaţia nu prevede altfel.
(6) Amestecul neîntemeiat al organelor şi organizaţiilor de stat, al persoanelor cu funcţii de răspundere în activitatea asociaţiilor obşteşti, precum şi amestecul asociaţiilor obşteşti în activitatea organelor şi organizaţiilor de stat, a persoanelor cu funcţii de răspundere nu se admite, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de legislaţie.
(7) Lucrătorii aparatului asociaţiilor obşteşti cad sub incidenţa legislaţiei muncii, precum şi a legislaţiei cu privire la asistenţa socială şi la asigurarea socială. Asistenţa socială şi asigurarea socială a lucrătorilor din aparatul asociaţiilor obşteşti – cetăţeni străini, care nu-şi au domiciliul în Republica Moldova, se efectuează în modul prevăzut de Legea cu privire la concesiuni.

Articolul 8. Relaţiile dintre stat şi asociaţiile obşteşti. Sprijinul acordat de stat asociaţiilor obşteşti
(1) Statul poate să acorde sprijin asociaţiilor obşteşti prin finanţarea cu destinaţie specială, la cererea acestora, a unor programe sociale, ştiinţifice şi culturale, prin încheierea unor contracte pentru executare de lucrări şi prestare de servicii, precum şi prin plasarea, pe bază de concurs, a unor comenzi sociale de realizare a diferitelor programe de stat unui număr nelimitat de asociaţii obşteşti. Statul contribuie la desfăşurarea activităţii asociaţiilor obşteşti ce urmăresc beneficiul public, colaborînd cu acestea şi promovînd faţă de ele o politică fiscală preferenţială. În relaţiile cu asociaţiile obşteşti care desfăşoară activitate în acelaşi domeniu, organele de stat nu trebuie să acorde preferinţe nici uneia din ele.
(2) Asociaţiile obşteşti ce urmăresc beneficiul public pot fi scutite parţial sau integral de plata unor impozite în conformitate cu legislaţia fiscală şi cu prezenta lege. Arendarea de către asociaţiile obşteşti ce urmăresc beneficiul public a încăperilor şi clădirilor proprietate publică se face în condiţii preferenţiale, în modul stabilit de Guvern. Scutirea asociaţiilor obşteşti de impozite şi acordarea, cu titlu individual, a altor înlesniri şi privilegii nu se admite.
(3) Asociaţiile obşteşti de tineret şi de copii beneficiază de sprijinul material şi financiar al statului. Statul acordă organizaţiilor de copii dreptul de a folosi gratuit sau în condiţii preferenţiale încăperile şcolilor, liceelor, colegiilor şi instituţiilor extraşcolare, căminele culturale, palatele şi casele de cultură, amenajările sportive.
(4) Asociaţiile obşteşti şi persoanele lor juridice care, în perioada alegerilor autorităţilor publice, desfăşoară agitaţie pro sau contra partidelor politice, organizaţiilor social-politice, blocurilor şi candidaţilor aparte sînt private de dreptul la sprijin financiar de stat cu destinaţie specială, la impunere, finanţare şi creditare preferenţială. Mijloacele financiare primite de ele în conformitate cu programele speciale de stat, în calitate de granturi şi subvenţii urmează să fie restituite la bugetul de stat, în temeiul hotărîrii judecătoreşti, în conformitate cu legislaţia. Organele de conducere ale asociaţiei obşteşti, în numele căreia membrii asociaţiei sau alte persoane au desfăşurat agitaţie preelectorală fără ştirea şi asentimentul acestor organe, urmează să declare, fără întîrziere, neparticiparea asociaţiei pe care o conduc la aceste acţiuni, iar organul de informare în masă, prin al cărui intermediu s-a făcut agitaţie, este obligat să difuzeze în cel mai scurt timp dezminţirea. Persoanele care acţionează în numele asociaţiei obşteşti fără sancţiunea organelor de conducere poartă răspundere în conformitate cu legislaţia.
(5) Asociaţiile obşteşti şi persoanele lor juridice nu au dreptul să utilizeze mijloacele băneşti şi valorile materiale, primite de la persoane fizice şi juridice străine, autohtone, precum şi de la stat, pentru susţinerea partidelor politice, organizaţiilor social-politice, blocurilor şi candidaţilor aparte în cadrul alegerilor autorităţilor publice. Încălcarea acestor restricţii se pedepseşte conform legislaţiei în vigoare. Mijloacele băneşti şi valorile materiale utilizate în scopurile menţionate urmează să fie expropriate, cu titlu gratuit, în venitul bugetului de stat, în temeiul hotărîrii judecătoreşti.

Articolul 9. Categoriile de asociaţii obşteşti
(1) Pe teritoriul Republicii Moldova se constituie şi îşi desfăşoară activitatea asociaţii obşteşti: republicane, locale şi internaţionale.
(2) Se consideră asociaţie obştească republicană, asociaţia obştească a cărei activitate, în conformitate cu scopurile şi sarcinile statutare, se extinde asupra întregului teritoriu al Republicii Moldova sau asupra majorităţii raioanelor, oraşelor şi municipiilor ei ori care are fondatori sau structuri organizatorice în aceste unităţi administrativ-teritoriale.
(3) Se consideră asociaţie obştească locală, asociaţia obştească a cărei activitate se extinde asupra teritoriului unei sau al cîtorva unităţi administrativ-teritoriale.
(4) Se consideră asociaţie obştească internaţională, asociaţia obştească a cărei activitate se extinde asupra teritoriului unui sau al cîtorva raioane, oraşe şi municipii ale Republicii Moldova sau asupra întregului ei teritoriu, precum şi asupra teritoriului unui sau al cîtorva state străine, şi care are sau intenţionează să aibă, conform statutului, structuri organizatorice peste hotare. Se consideră filiale (secţii, reprezentanţe) ale asociaţiilor obşteşti internaţionale, asociaţiile obşteşti (neguvernamentale, nonprofit) constituite în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, care în propriile statute sînt consacrate ca filiale (secţii, reprezentanţe) ale asociaţiilor obşteşti internaţionale respective şi consfinţesc documentar supremaţia statutelor asociaţiilor internaţionale. În cazul în care asociaţia obştească internaţională a cărei filială (secţie, reprezentanţă) se înregistrează în Republica Moldova nu are statut, drept temei pentru acordarea statutului de filială (secţie, reprezentanţă) serveşte adresarea în scris a organului de conducere al asociaţiei obşteşti internaţionale respective către organul de înregistrare din Republica Moldova.

Articolul 10. Legislaţia cu privire la asociaţiile obşteşti
(1) Legislaţia cu privire la asociaţiile obşteşti se constituie din prezenta lege şi din alte acte legislative.
(2) Uniunile internaţionale de asociaţii obşteşti se constituie, îşi desfăşoară şi îşi încetează activitatea pe teritoriul Republicii Moldova în modul prevăzut de prezenta lege pentru asociaţiile obşteşti.
(3) Filialele, secţiile, reprezentanţele şi alte structuri organizatorice ale asociaţiilor obşteşti străine (neguvernamentale, nonprofit) se constituie, îşi desfăşoară şi îşi încetează activitatea pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu prezenta lege şi cu alte acte legislative.
(4) Activitatea filantropică şi de sponsorizare în sfera de activitate a asociaţiilor obşteşti se reglementează de Legea cu privire la filantropie şi sponsorizare şi de legislaţia fiscală.
(5) Actele subordonate legii, care reglementează modul de realizare a dreptului de asociere al persoanelor şi stabilesc statutul unor tipuri distincte de asociaţii, în partea în care contravin prevederilor prezentei legi, nu au putere juridică.

Capitolul II
CONSTITUIREA ASOCIAŢIILOR OBŞTEŞTI

Articolul 11. Constituirea asociaţiilor obşteşti
(1) Asociaţiile obşteşti se constituie din iniţiativa fondatorilor care pot fi persoane fizice – cetăţeni cu capacitate de exerciţiu deplină şi persoane juridice – asociaţii obşteşti.
(2) Fondatori ai asociaţiilor obşteşti de tineret şi de copii pot fi persoanele fizice cu capacitatea de exerciţiu deplină sau asociaţiile obşteşti prevăzute la alin.(1) din prezentul articol.
(3) Autorităţile publice nu pot fi fondatori, membri ai asociaţiilor obşteşti.
(4) Cetăţenii străini şi apatrizii domiciliaţi în Republica Moldova pot fonda asociaţii obşteşti pe aceleaşi baze ca şi cetăţenii Republicii Moldova, dacă legislaţia cu privire la tipurile distincte de asociaţii obşteşti nu prevede altfel.
(5) La constituirea asociaţiilor obşteşti, fondatorii devin de drept membri ai acestora, titulari ai drepturilor şi obligaţiilor respective, stabilite prin statutele asociaţiilor obşteşti.
(6) Decizia de constituire a asociaţiei obşteşti se adoptă la congresul (conferinţa) sau adunarea generală a iniţiatorilor constituirii asociaţiei, concomitent cu aprobarea statutului, alegerea organelor de conducere, de control şi revizie şi desemnarea persoanei (persoanelor) învestite să reprezinte asociaţia în procesul înregistrării.

Articolul 12. Membrii asociaţiilor obşteşti
(1) Membri ai asociaţiilor obşteşti pot fi cetăţeni ai Republicii Moldova, cetăţeni străini şi apatrizi, dacă legislaţia cu privire la tipurile distincte de asociaţii obşteşti nu prevede altfel.
(2) În asociaţiile obşteşti, calitatea de membru este consemnată.
(3) Membri ai asociaţiei obşteşti sînt persoanele fizice şi juridice (asociaţii obşteşti) interesate în realizarea scopurilor şi sarcinilor asociaţiei respective, care dobîndesc calitatea de membru prin depunerea unei cereri individuale sau prin întocmirea unui alt document.
(4) Membri ai asociaţiilor obşteşti pot fi persoanele fizice cu capacitatea de exerciţiu deplină.
(5) Membri ai asociaţiilor obşteşti de tineret pot fi persoanele care au atins vîrsta de 14 ani.
(6) Membri ai asociaţiilor obşteşti de copii pot fi persoanele care au atins vîrsta de 10 ani.
(7) Asociaţiile obşteşti pot intra, cu drepturi de membru, în componenţa altor asociaţii obşteşti, dacă astfel este prevăzut de statutele asociaţiilor.
(8) Membrii asociaţiei obşteşti participă la activitatea asociaţiei pe principii de egalitate şi în conformitate cu bunele principii ale democraţiei.

Articolul 13. Conducătorii asociaţiilor obşteşti
(1) Conducători ai asociaţiilor obşteşti, precum şi membri ai organelor de control şi revizie ale asociaţiilor obşteşti pot fi persoanele fizice cu capacitatea de exerciţiu deplină, domiciliate în Republica Moldova.
(2) Membrii organelor de conducere ale asociaţiilor obşteşti nu pot fi concomitent şi membri ai organelor de control şi revizie.

Articolul 14. Denumirea şi simbolica asociaţiei obşteşti
(1) Asociaţia obştească participă la raporturile juridice numai sub denumirea proprie, indicată în actul de constituire şi înregistrată în modul stabilit.
(2) Denumirea asociaţiei obşteşti trebuie să includă forma sa juridică de organizare, scrisă în limba de stat.
(3) Asociaţia obştească nu poate folosi în denumirea sa cuvinte sau abrevieri care ar induce în eroare cu privire la forma sa juridică de organizare.
(4) Denumirea, steagurile, emblemele, fanioanele şi alte simboluri ale asociaţiei obşteşti, dacă acestea există, trebuie să difere de denumirea şi simbolica altor persoane juridice deja înregistrate, inclusiv ale acelora care, în conformitate cu prevederile art.36 alin.(4), au fost dizolvate prin hotărîre judecătorească şi şi-au încetat activitatea.
(5) Simbolica asociaţiei obşteşti nu trebuie să coincidă cu simbolica de stat a Republicii Moldova sau a unor state străine, nici cu cea a organismelor internaţionale recunoscute. Folosirea stemei de stat pe ştampilele şi foile cu antet ale asociaţiilor obşteşti nu se admite.
(6) Denumirea şi simbolica asociaţiei obşteşti nu pot servi la propagarea scopurilor şi modurilor de acţiune indicate la art.4 alin.(1).
(7) Asociaţia obştească are dreptul să folosească în denumirea sa numele unei persoane fizice numai cu consimţămîntul acesteia, iar în caz de deces al persoanei respective, în temeiul unui testament autentificat de notar. Dacă nu există un testament, numele persoanei decedate poate fi folosit cu consimţămîntul comun al tuturor moştenitorilor.
(8) Simbolica asociaţiei obşteşti se aprobă de către organele de conducere ale acesteia în conformitate cu statutul asociaţiei şi se înregistrează de către organul de stat care înregistrează (a înregistrat) asociaţia obştească.
(9) Pentru înregistrarea simbolicii asociaţiei obşteşti se încasează o taxă de stat în mărime de 90 de lei, cu excepţia cazurilor în care simbolica este înregistrată concomitent cu statutul asociaţiei.

Articolul 15. Sediul asociaţiei obşteşti
(1) Asociaţia obştească dispune de un sediu, a cărui adresă este indicată în actele de constituire.
(2) Stabilirea şi schimbarea sediului asociaţiei obşteşti sînt opozabile părţilor din momentul înregistrării de stat a asociaţiei.
(3) Adresa poştală a asociaţiei obşteşti este cea a sediului. Asociaţia obştească poate avea şi alte adrese pentru a purta corespondenţă.
(4) Toate documentele intrate în sediul asociaţiei obşteşti se consideră ca fiind recepţionate de către asociaţia obştească.

Articolul 16. Statutul asociaţiei obşteşti
(1) Statutul asociaţiei obşteşti trebuie să prevadă:
a) forma juridică de organizare a asociaţiei;
b) denumirea asociaţiei;
c) sediul asociaţiei şi teritoriul în limitele căruia ea îşi desfăşoară activitatea;
d) scopurile şi sarcinile asociaţiei, metodele de realizare a acestora, durata activităţii asociaţiei obşteşti;
e) condiţiile şi procedura de primire a noi membri în asociaţia obştească, precum şi cele de retragere din rîndurile ei;
f) drepturile şi obligaţiile membrilor asociaţiei obşteşti;
g) structura asociaţiei obşteşti, procedura de constituire, denumirea exactă, structura, competenţa şi durata mandatului organelor de conducere, organelor executive, ale celor de control şi revizie ale asociaţiei, sediul acestora;
h) procedura de adoptare, de modificare şi completare a statutului;
i) sursele, modul de formare şi de folosire a proprietăţii şi a altor bunuri ale asociaţiei obşteşti; cuantumul cotizaţiilor de membru; organul care este în drept să ia decizii cu privire la procurarea, distribuirea şi înstrăinarea proprietăţii;
j) procedura şi termenele de convocare a adunărilor generale, conferinţelor, congreselor;
k) procedura de constituire, statutul, structura şi metodele de activitate ale organizaţiilor primare ale asociaţiei obşteşti;
l) parametrii principali ai dării de seamă financiare şi modul în care aceasta este dată publicităţii;
m) procedura de reorganizare şi de încetare a activităţii asociaţiei obşteşti.
(2) Statutul asociaţiei obşteşti poate să conţină descrierea simbolicii asociaţiei.
(3) Statutul asociaţiei obşteşti poate să conţină şi alte prevederi referitoare la activitatea asociaţiei, care nu contravin legislaţiei.
(4) Statutul este semnat de către toţi fondatorii asociaţiei obşteşti în momentul constituirii acesteia.

Articolul 17. Înregistrarea statutului
(1) Statutul asociaţiei obşteşti urmează să fie înregistrat de către organul de stat autorizat. Asociaţia obştească este în drept să nu-şi înregistreze statutul.
(2) Capacitatea juridică a asociaţiei obşteşti, în calitatea sa de persoană juridică, intervine de la data înregistrării statutului asociaţiei de către organul de stat autorizat. Asociaţia obştească care nu şi-a înregistrat statutul nu are capacitatea juridică a persoanei juridice, este o asociaţie neformală de persoane particulare, care nu cade sub incidenţa prezentei legi.
(3) Statutele asociaţiilor obşteşti republicane, precum şi statutele asociaţiilor obşteşti internaţionale (inclusiv ale filialelor şi reprezentanţelor acestora) sînt înregistrate de către Ministerul Justiţiei.
(4) Statutele asociaţiilor obşteşti locale se înregistrează de către organele administraţiei publice locale în a căror rază teritorială se constituie asociaţiile.
(5) Pentru înregistrarea statutului, asociaţia obştească prezintă, în termen de 1 lună de la data aprobării statutului, la organul de stat respectiv, următoarele documente, a căror listă nu poate fi extinsă:
a) cererea, semnată de toţi membrii organului de conducere al asociaţiei obşteşti, în care se va indica domiciliul fiecăruia;
b) statutul, în două exemplare;
c) două copii de pe procesul-verbal al congresului (conferinţei) de constituire sau adunării generale la care a fost adoptat statutul asociaţiei obşteşti. Procesul-verbal trebuie să conţină date despre constituirea asociaţiei obşteşti, aprobarea statutului, alegerea organelor de conducere, de control şi revizie şi despre desemnarea persoanei (persoanelor) învestite să reprezinte asociaţia obştească în procesul înregistrări;
d) lista fondatorilor asociaţiei obşteşti, autentificată prin semnăturile acestora, cu indicarea numelui, datei naşterii, domiciliului, cetăţeniei fiecăruia şi cu anexarea copiilor de pe actele de identitate ale acestora (în cazul persoanelor fizice); în cazul în care fondator este o persoană juridică (asociaţie obştească), se prezintă copia de pe certificatul de înregistrare de stat a acesteia şi extrasul din procesul-verbal al şedinţei organului său de conducere autorizat, în care este consemnată decizia de constituire a unei noi asociaţii obşteşti;
e) declaraţia prin care persoanele indicate la art.14 alin.(7) consimt la folosirea numelui persoanei fizice în denumirea asociaţiei obşteşti;
f) documentul prin care se adevereşte stabilirea sediului;
g) documentul bancar care face dovada achitării taxei de înregistrare în mărime de 90 de lei;
h) avizul organului de specialitate al administraţiei publice, în cazurile prevăzute de legislaţie.
(6) Modificările şi completările în statutul asociaţiei obşteşti se înregistrează conform aceleiaşi proceduri şi în aceleaşi termene ca şi statutul. Pentru înregistrarea modificărilor şi completărilor condiţionate de modificarea legislaţiei nu se percepe taxa de înregistrare.
(7) Statutul secţiei (filialei) locale a asociaţiei obşteşti se ia la evidenţă de către organul administraţiei publice locale, în temeiul documentelor enumerate la alin.(5) lit.a)-c) şi f) din prezentul articol, autentificate de organul central de conducere al asociaţiei obşteşti, precum şi al copiei de pe certificatul de înregistrare de stat a statutului asociaţiei respective.
(8) Pentru înregistrarea statutului asociaţiei obşteşti, a modificărilor şi completărilor se percepe taxa de înregistrare, în mărime de 90 de lei, în modul prevăzut de legislaţie. Pentru folosirea în denumirea asociaţiei obşteşti a denumirii statului “Moldova”, “Republica Moldova”, precum şi a denumirilor de localităţi, taxa nu se percepe.

Articolul 18. Decizia privind înregistrarea statutului
Organul de stat de înregistrare este obligat să adopte, în termen de 1 lună, una din următoarele decizii: să înregistreze statutul asociaţiei obşteşti şi să elibereze fondatorilor certificatul de înregistrare de stat; să amîne înregistrarea statutului; să refuze înregistrarea statutului.

Articolul 19. Certificatul de înregistrare de stat
(1) Documentul ce atestă înregistrarea statutului asociaţiei obşteşti este certificatul de înregistrare de stat, care se perfectează de către organul de înregistrare, în termen de 3 zile de la adoptarea deciziei de înregistrare a statutului. Formularul certificatului este aprobat de Guvern.
(2) Înregistrarea statutelor asociaţiilor obşteşti de tineret şi de copii şi eliberarea certificatelor de înregistrare de stat se fac numai în cazul în care în organele de conducere ale acestor asociaţii sînt alese persoane fizice cu capacitatea de exerciţiu deplină.

Articolul 20. Amînarea înregistrării statutului
Înregistrarea statutului asociaţiei obşteşti poate fi amînată pe un termen de pînă la 3 luni, dacă a fost încălcată procedura de constituire a asociaţiei, prevăzută de prezenta lege. În decizia de amînare a înregistrării trebuie să fie menţionate cauzele din care se amînă înregistrarea statutului. Fondatorilor asociaţiei obşteşti li se comunică în scris, în termen de 3 zile, despre adoptarea acestei decizii.

Articolul 21. Refuzul de a înregistra statutul
(1) Înregistrarea statutului asociaţiei obşteşti se poate refuza din următoarele motive excepţionale:
a) statutul contravine Constituţiei Republicii Moldova, prezentei legi şi altor acte legislative;
b) cerinţele expuse în decizia de amînare a înregistrării statutului nu sînt îndeplinite în termen de 3 luni;
c) anterior a fost înregistrat statutul unei asociaţii obşteşti cu aceeaşi denumire;
d) cererea de înregistrare a statutului asociaţiei obşteşti a fost depusă înainte de expirarea unui an din ziua rămînerii definitive a hotărîrii instanţei de judecată privind încetarea activităţii asociaţiei respective;
e) organul de înregistrare constată că documentele prezentate de asociaţie conţin informaţie neautentică;
f) denumirea asociaţiei obşteşti atinge morala publică, sentimentele naţionale şi religioase ale persoanelor.
(2) Refuzul de a înregistra statutul pe motivul inoportunităţii constituirii asociaţiei sau în legătură cu faptul că sediul pus la dispoziţia asociaţiei obşteşti este domiciliul unei persoane nu se admite.
(3) În cazul în care înregistrarea statutului se refuză, fondatorilor asociaţiei obşteşti li se comunică despre aceasta în scris, în termenul stabilit pentru înregistrare, indicîndu-se motivul refuzului.
(4) Refuzul de a înregistra statutul nu poate fi un obstacol pentru depunerea repetată a documentelor pentru înregistrare.
(5) Examinarea adresării repetate către organul de înregistrare şi adoptarea deciziei respective se fac pe baze generale, în modul prevăzut de prezenta lege, percepîndu-se taxa de înregistrare.

Articolul 22. Exercitarea căii de atac împotriva refuzului de a înregistra statutul
Refuzul de a înregistra statutul asociaţiei obşteşti în termenul stabilit sau pentru motive pe care fondatorii le consideră neîntemeiate poate fi atacat în instanţa de contencios administrativ competentă în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei de refuz.

Articolul 23. Registrul de stat al asociaţiilor obşteşti
(1) Ministerul Justiţiei ţine Registrul de stat al asociaţiilor obşteşti.
(2) Organele administraţiei publice locale ţin registrul asociaţiilor obşteşti locale. Datele privind înregistrarea acestor asociaţii se transmit, în termen de 10 zile, la Ministerul Justiţiei. Evidenţa obligatorie a verigilor structurale primare ale asociaţiilor obşteşti republicane şi internaţionale se ţine, de asemenea, de organele administraţiei publice locale în a căror rază teritorială se află aceste verigi structurale.
(3) Datele din Registrul de stat al asociaţiilor obşteşti pe anul calendaristic precedent se publică în mod obligatoriu pe site-ul Ministerului Justiţiei pînă la sfîrşitul trimestrului 2 al fiecărui an calendaristic.

Capitolul III
DREPTURILE, OBLIGAŢIILE ŞI CONDIŢIILE ACTIVITĂŢII ASOCIAŢIILOR OBŞTEŞTI

Articolul 24. Drepturi
Asociaţia obştească are dreptul:
a) să difuzeze liber informaţia despre activitatea sa;
b) să fondeze mijloace de informare în masă proprii;
c) să desfăşoare activitate editorială;
d) să reprezinte şi să apere interesele legitime ale membrilor săi în organele şi organizaţiile de stat;
e) să obţină de la autorităţile publice informaţia necesară pentru desfăşurarea activităţii statutare, cu omisiunile reglementate de legislaţie;
f) să creeze, în funcţie de necesităţi, pe contul mijloacelor proprii, subdiviziuni structurale locale;
g) să desfăşoare o activitate economică ce rezultă nemijlocit din scopurile prevăzute în statut, inclusiv cu ajutorul unor societăţi comerciale şi cooperative create în acest scop;
h) să participe la concursuri naţionale şi internaţionale în vederea obţinerii de comenzi sociale şi dotaţii din partea statului, precum şi în vederea obţinerii de granturi şi burse de la alte ţări, de la fundaţii şi organizaţii naţionale, străine şi internaţionale şi de la persoane particulare;
i) să încheie cu persoane fizice şi juridice acorduri bilaterale şi multilaterale de colaborare tehnico-ştiinţifică, economică, financiară şi de producţie, de executare de lucrări şi de prestare de servicii în vederea realizării scopurilor şi sarcinilor statutare;
j) să încheie cu persoanele fizice şi juridice contracte de utilizare a obiectelor de proprietate intelectuală care le aparţin cu drept exclusiv;
k) să execute lucrări de cercetare ştiinţifică, de proiectare, să efectueze expertiza obştească a proiectelor şi programelor de importanţă socială, să participe la lucrările comisiilor mixte atunci cînd se examinează aceste proiecte, cu condiţia stipulării acestor activităţi în statut;
l) să aibă denumire şi simbolică proprie;
m) să exercite în volum deplin atribuţiile care nu contravin legislaţiei cu privire la asociaţiile obşteşti, conferite persoanelor juridice de Codul civil şi Codul de procedură civilă;
n) să organizeze, în condiţiile legii, întruniri şi alte acţiuni publice.

Articolul 25. Obligaţii
(1) Asociaţia obştească este obligată:
a) să respecte Constituţia şi legislaţia Republicii Moldova, normele de drept internaţional referitoare la domeniul de activitate al asociaţiilor obşteşti, precum şi normele prevăzute de statutul asociaţiei;
b) să introducă modificările necesare în documentele de constituire, în cazul modificării legislaţiei sau constatării necorespunderii acestor documente cu legislaţia;
c) să informeze anual organul de înregistrare asupra continuării activităţii asociaţiei, indicînd denumirea, sediul organului de conducere, datele privind conducătorii asociaţiei, care se trec în Registrul de stat al asociaţiilor obşteşti;
d) să verse la bugetul public naţional impozitele şi alte plăţi obligatorii, în conformitate cu legislaţia.
(2) Neprezentarea datelor noi, în vederea trecerii în Registrul de stat al asociaţiilor obşteşti, precum şi neinformarea în decurs de 2 ani a organului de înregistrare asupra continuării activităţii asociaţiei atrag excluderea asociaţiei obşteşti din Registrul de stat şi pierderea de către asociaţie a calităţii de persoană juridică, prevăzută de prezenta lege, în temeiul hotărîrii judecătoreşti.

Articolul 26. Activitatea economică a asociaţiei obşteşti
(1) Asociaţia obştească este în drept să desfăşoare activitate economică ce rezultă nemijlocit din scopurile prevăzute în statut în exclusivitate pentru realizarea scopurilor şi sarcinilor statutare.
(2) Pentru a practica o activitate economică, ce nu rezultă nemijlocit din scopurile prevăzute în statut, asociaţia obştească poate fonda societăţi comerciale şi cooperative.
(3) Asociaţia obştească are dreptul să procure complexuri patrimoniale necesare desfăşurării activităţii tehnico-ştiinţifice, pedagogice, cultural-educative, sportive, de întremare, activităţii de întreprinzător şi altei activităţi permise de legislaţie. Asociaţiile obşteşti de invalizi sînt în drept să creeze întreprinderi specializate în scopul utilizării forţei de muncă a invalizilor, în conformitate cu Legea privind protecţia socială a invalizilor. Se consideră întreprinderi specializate ale asociaţiilor obşteşti de invalizi întreprinderile create pentru realizarea scopurilor statutare ale acestor asociaţii şi în care nu mai puţin de 50% din numărul total de salariaţi sînt invalizi.
(4) Întreprinderile asociaţiilor obşteşti îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi şi cu statutele asociaţiilor care le-au creat.
(5) Veniturile realizate de asociaţia obştească din activitatea economică nu pot fi distribuite între membrii acestei asociaţii şi se folosesc în exclusivitate pentru realizarea scopurilor şi sarcinilor statutare. Se permite folosirea veniturilor în scopuri filantropice, chiar dacă acest lucru nu este stipulat în statut.
(6) Persoanele juridice cu scop lucrativ fondate de către asociaţiile obşteşti varsă la buget plăţile în modul şi în cuantumul stabilite de legislaţie.
(7) Pentru a desfăşura activitate economică, prevăzută în statut, asociaţiile obşteşti şi persoanele juridice fondate de ele sînt obligate să obţină licenţe pentru activităţile care se desfăşoară pe bază de licenţă.
[Art.26 completat prin Legea nr.18-XVI din 15.02.2008, în vigoare 18.03.2008]

Capitolul IV
PROPRIETATEA ASOCIAŢIILOR OBŞTEŞTI ŞI ADMINISTRAREA BUNURILOR

Articolul 27. Proprietatea
(1) Proprietatea asociaţiei obşteşti este protejată de lege.
(2) Asociaţia obştească poate avea în proprietate orice bunuri necesare pentru asigurarea materială a activităţii prevăzute de statutul asociaţiei, inclusiv obiecte de proprietate intelectuală (invenţii, modele de utilitate, soiuri de plante, topografii ale circuitelor integrate, denumiri de origine a produselor, mărci de produse şi de servicii, desene şi modele industriale, opere literare, de artă şi de ştiinţă, secretul comercial (know-how) etc.). Fac excepţie obiectele care, conform legislaţiei sau acordurilor internaţionale, se pot afla numai în proprietatea statului.
(3) Asociaţia obştească poate avea în proprietate întreprinderi, organizaţii, instituţii (inclusiv edituri), localuri pentru acţiuni de binefacere, realizate sau achiziţionate pe contul mijloacelor asociaţiei în conformitate cu scopurile şi sarcinile statutare.
(4) Întreprinderea asociaţiei obşteşti are dreptul să gestioneze nestingherit bunurile atribuite. Raporturile dintre asociaţia obştească – proprietar şi întreprinderea ei se bazează pe contractul încheiat între acestea.

Articolul 28. Sursele de formare a proprietăţii
Proprietatea asociaţiei obşteşti se formează din:
a) taxe de aderare şi cotizaţii;
b) donaţii şi granturi;
c) încasări din organizarea lecţiilor publice, expoziţiilor, loteriilor, licitaţiilor, acţiunilor sportive şi de altă natură;
d) venituri realizate din activitatea economică;
e) venituri realizate din actele juridice civile;
f) venituri realizate din activitatea economică externă;
g) mijloace materiale şi financiare donate de sponsori şi filantropi în conformitate cu Legea cu privire la filantropie şi sponsorizare;
g1) mijloace financiare obţinute în urma desemnării procentuale;
h) alte încasări neinterzise de legislaţie.
[Art.28 completat prin Legea nr.158 din 18.07.2014, în vigoare 15.08.2014]

Articolul 29. Titularul dreptului de proprietate în asociaţia obştească
(1) Titular al dreptului de proprietate asupra tuturor bunurilor asociaţiei obşteşti este această asociaţie care are personalitate juridică. Persoanele fizice, membrii asociaţiei obşteşti, nu au dreptul de proprietate asupra cotei de bunuri.
(2) Titular al dreptului de proprietate asupra tuturor bunurilor asociaţiei obşteşti cu mai multe verigi este această asociaţie în ansamblu. Subdiviziunile structurale (secţiile locale) ale acesteia au dreptul de administrare operativă a bunurilor atribuite de proprietar.
(3) În asociaţia obştească cu mai multe verigi care reuneşte asociaţiile teritoriale, în calitate de subiecte independente, într-o uniune, titular al dreptului de proprietate asupra bunurilor care aparţin asociaţiei obşteşti în ansamblu este uniunea. Asociaţiile teritoriale sînt proprietari ai bunurilor care le aparţin.

Capitolul V
STATUTUL DE UTILITATE PUBLICĂ

[Cap.V (art.30-33) în redacţia Legii nr.111 din 04.06.2010, în vigoare 30.07.2010]

Articolul 30. Activitatea de utilitate publică
(1) În sensul prezentei legi, activitatea de utilitate publică este activitatea asociaţiei obşteşti desfăşurată în interes general sau în interesul unor colectivităţi locale, care, fiind realizată în mod gratuit sau la preţ redus pentru persoanele sau grupurile dezavantajate, contribuie la dezvoltarea sau susţinerea:
a) educaţiei şi instruirii persoanelor, difuzării şi acumulării de cunoştinţe;
b) ştiinţei;
c) culturii şi artei;
d) sportului pentru amatori, educaţiei fizice şi turismului social;
e) ocrotirii sănătăţii;
f) protecţiei sociale a persoanelor cu dizabilităţi, a pensionarilor, copiilor, adolescenţilor, persoanelor strămutate, familiilor cu mulţi copii şi/sau socialmente vulnerabile, a altor persoane defavorizate;
g) creării noilor locuri de muncă;
h) eradicării sărăciei;
i) promovării păcii, prieteniei şi înţelegerii între popoare, prevenirii şi depăşirii conflictelor civile, sociale, etnice şi religioase;
j) apărării şi promovării democraţiei şi drepturilor omului;
k) protecţiei mediului;
l) protejării patrimoniului cultural şi a monumentelor istorice;
m) prevenirii criminalităţii şi contribuirii la contracararea acesteia.
(2) La decizia Comisiei de certificare, pot fi considerate de utilitate publică şi alte activităţi decît cele menţionate la alin.(1).
[Art.30 în redacţia Legii nr.111 din 04.06.2010, în vigoare 30.07.2010]

Articolul 301. Condiţii pentru atribuirea statutului de utilitate publică
(1) Statutul de utilitate publică se atribuie asociaţiei obşteşti care întruneşte următoarele condiţii:
a) are statut de asociaţie obştească şi activează de cel puţin un an;
b) statutul asociaţiei obşteşti prevede exclusiv scopuri ce vizează desfăşurarea activităţilor de utilitate publică;
c) beneficiari ai rezultatului activităţii de utilitate publică a asociaţiei căreia i s-a atribuit statut de utilitate publică nu pot fi persoane care au calitatea de fondator, membru sau angajat al acestei asociaţii, precum şi persoane care se află în relaţii de rudenie pînă la gradul III inclusiv sau de afinitate pînă la gradul II inclusiv cu una din persoanele nominalizate, cu excepţia membrilor asociaţiilor fondate în baza principiului de interes mutual care fac parte din categoria persoanelor socialmente vulnerabile, dacă este adoptată în acest sens decizia Comisiei de certificare.
(2) Statutul asociaţiei obşteşti care solicită atribuirea statutului de utilitate publică trebuie să conţină dispoziţii care să prevadă:
a) imposibilitatea distribuirii proprietăţii şi a venitului între membrii şi fondatorii săi, inclusiv în caz de reorganizare sau lichidare, şi folosirea proprietăţii şi a venitului exclusiv în scopuri statutare;
b) imposibilitatea susţinerii în cadrul alegerilor autorităţilor publice a vreunui concurent electoral sau candidat la funcţii din cadrul autorităţilor publice, precum şi imposibilitatea folosirii venitului sau activelor sale pentru finanţarea acestora.
(3) Structura organizaţională a asociaţiei obşteşti care solicită atribuirea statutului de utilitate publică trebuie să corespundă cerinţelor legale şi să întrunească următoarele condiţii:
a) să fie asigurate supravegherea de către consiliu şi auditul de către organul de control şi revizie al asociaţiei obşteşti;
b) organul de supraveghere (consiliul) al asociaţiei obşteşti care solicită statutul de utilitate publică trebuie să fie format din cel puţin 3 persoane care nu sînt afiliate (rude sau afini pînă la gradul III inclusiv) şi să respecte regulile de evitare a conflictului de interese; membrii organului de supraveghere (consiliului) nu trebuie să fie concomitent şi membri ai organului executiv al aceleiaşi asociaţii;
c) organul de control şi revizie trebuie să verifice activitatea asociaţiei la necesitate, însă nu mai rar de o dată pe an.
(4) Asociaţia obştească care solicită statutul de utilitate publică trebuie să-şi desfăşoare activitatea în mod transparent, ceea ce se va manifesta în special prin publicarea în mijloacele de informare în masă (inclusiv pe pagina web a asociaţiei) a rapoartelor sale anuale şi prin prezentarea acestora către organul de înregistrare în cel mult 3 luni de la expirarea anului. Raportul anual trebuie să conţină:
a) raportul de activitate conform modelului aprobat de Comisia de certificare, care va conţine şi categoriile de beneficiari ai rezultatului activităţii de utilitate publică;
b) declaraţia financiară, care va include raportul financiar pentru ultimul an de activitate întocmit potrivit standardelor contabile, informaţia despre sursele de finanţare a asociaţiei obşteşti, inclusiv despre mijloacele financiare şi/sau materiale obţinute, precum şi date despre folosirea acestor mijloace, inclusiv cheltuielile generale şi cheltuielile administrative;
c) informaţia despre mijloacele financiare obţinute în urma desemnării procentuale, precum şi date despre utilizarea acestor mijloace.
(5) Asociaţia obştească care solicită statutul de utilitate publică nu trebuie să aibă datorii la bugetul public naţional.
(6) Condiţiile prevăzute la alin.(1)-(5) trebuie să fie îndeplinite cumulativ.
[Art.301 completat prin Legea nr.158 din 18.07.2014, în vigoare 15.08.2014]
[Art.301 introdus prin Legea nr.111 din 04.06.2010, în vigoare 30.07.2010]

Articolul 31. Comisia de certificare
(1) Comisia de certificare este organul împuternicit să atribuie şi să certifice statutul de utilitate publică. Comisia activează pe lîngă Ministerul Justiţiei în baza unui regulament aprobat de Guvern.
(2) Comisia de certificare este alcătuită din 9 membri, dintre care 3 sînt desemnaţi de Preşedintele Republicii Moldova, 3 de Parlament şi 3 de Guvern. Membrii Comisiei de certificare sînt desemnaţi în urma unui proces de selecţie deschis şi transparent. Cel puţin 2 din cei 3 membri desemnaţi de fiecare organ menţionat trebuie să fie reprezentanţi ai unor asociaţii obşteşti de utilitate publică care au acest statut de cel puţin 3 ani. Membrii Comisiei de certificare desemnaţi în calitate de reprezentanţi ai asociaţiilor obşteşti de utilitate publică sînt selectaţi pentru desemnare din lista comună de candidaţi propuşi de cel puţin 3 asociaţii obşteşti de utilitate publică.
(3) Candidat la funcţia de membru al Comisiei de certificare poate fi persoana care:
a) cunoaşte limba de stat;
b) are domiciliul în Republica Moldova;
c) se bucură de o reputaţie ireproşabilă;
d) nu este funcţionar public;
e) este susţinută printr-o recomandare de cel puţin două asociaţii obşteşti de utilitate publică.
(4) Mandatul de membru al Comisiei de certificare încetează în caz de:
a) expirare a duratei mandatului;
b) revocare;
c) demisie;
d) deces.
(5) Revocarea membrului Comisiei de certificare se face în cazul:
a) condamnării, în baza hotărîrii definitive şi irevocabile a instanţei de judecată, pentru comiterea unei infracţiuni;
b) imposibilităţii, din motive de sănătate, de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 4 luni consecutive;
c) declarării dispariţiei fără urmă, în conformitate cu legea;
d) activităţii în cadrul unui partid politic sau al unei organizaţii social-politice.
(6) Membrii Comisiei de certificare sînt desemnaţi pe un termen de 5 ani şi îşi exercită mandatul pînă la intrarea în funcţie a noilor membri.
(7) Preşedintele Comisiei de certificare este ales prin vot secret dintre membrii ei, cu majoritatea voturilor acestora.
(8) Membrii Comisiei de certificare pot deţine cel mult două mandate.
(9) Ţinerea lucrărilor de secretariat ale Comisiei de certificare este asigurată de către Ministerul Justiţiei.
(10) Comisia de certificare se întruneşte în şedinţe nu mai rar de o dată pe lună. Şedinţele comisiei sînt publice. Data şi ora desfăşurării şedinţelor se stabilesc de preşedintele comisiei după consultarea membrilor. Această informaţie se aduce la cunoştinţă membrilor comisiei şi publicului larg, în special prin afişarea acesteia de către secretarul comisiei (funcţionar al Ministerului Justiţiei) la loc vizibil şi pe site-ul Ministerului Justiţiei, cu cel puţin 15 zile înainte de data stabilită pentru şedinţă.
(11) În termen de 3 luni după expirarea fiecărui an, Comisia de certificare publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe site-ul Ministerului Justiţiei raportul său de activitate pe anul expirat.
(111) Pînă la data de 20 decembrie a fiecărui an, Comisia de certificare publică pe site-ul Ministerului Justiţiei lista actualizată a organizaţiilor necomerciale de utilitate publică.
(12) Deciziile Comisiei de certificare cu privire la acordarea şi retragerea statutului de utilitate publică se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe site-ul Ministerului Justiţiei.
[Art.31 modificat prin Legea nr.158 din 18.07.2014, în vigoare 15.08.2014]
[Art.31 în redacţia Legii nr.111 din 04.06.2010, în vigoare 30.07.2010]

Articolul 311. Atribuţiile Comisiei de certificare
(1) Comisia de certificare este independentă în luarea deciziilor şi are următoarele atribuţii:
a) examinează rapoartele şi documentele asociaţiilor obşteşti care solicită statutul de utilitate publică şi atribuie acest statut;
b) primeşte şi examinează petiţii în problemele ce ţin de competenţa sa;
c) avertizează asociaţiile obşteşti de utilitate publică în cazul în care acestea încalcă legislaţia;
d) iniţiază procedura de retragere a certificatului de utilitate publică dacă organizaţia:
– nu corespunde condiţiilor de atribuire a statutului de utilitate publică;
– a prezentat documente ce conţin informaţii false;
– a utilizat contrar legislaţiei mijloacele obţinute în urma desemnării procentuale;
e) informează Ministerul Justiţiei şi alte autorităţi competente despre asociaţiile obşteşti cărora li s-a atribuit ori li s-a retras statutul de utilitate publică;
e1) menţine lista actualizată a organizaţiilor necomerciale de utilitate publică;
f) elaborează reguli, formulare, instrucţiuni, recomandări şi modele de documente ce ţin de atribuirea statutului de utilitate publică şi le prezintă spre aprobare Ministerului Justiţiei, care le face publice;
g) elaborează şi înaintează subiecţilor cu drept de iniţiativă legislativă propuneri privind perfecţionarea legislaţiei;
h) instituie consilii consultative şi grupuri de experţi pentru analiza şi dezbaterea unor probleme ce ţin de activitatea asociaţiilor obşteşti de utilitate publică;
i) publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe site-ul Ministerului Justiţiei, în termen de 3 luni după expirarea fiecărui an, raportul său de activitate pe anul expirat;
j) publică pe site-ul Ministerului Justiţiei, pînă la 20 decembrie a fiecărui an, lista actualizată a organizaţiilor necomerciale de utilitate publică.
(2) Membrii Comisiei de certificare au acces liber la dosarele asociaţiilor obşteşti care au sau solicită statutul de utilitate publică.
[Art.311 modificat prin Legea nr.158 din 18.07.2014, în vigoare 15.08.2014]
[Art.311 introdus prin Legea nr.111 din 04.06.2010, în vigoare 30.07.2010]

Articolul 32. Documentele necesare pentru solicitarea statutului de utilitate publică
Asociaţia obştească care solicită statutul de utilitate publică prezintă Comisiei de certificare următoarele documente:
a) cererea;
b) copiile de pe statut şi de pe certificatul de înregistrare;
c) raportul de activitate pe anul precedent (în cazul solicitării statutului de utilitate publică pentru prima dată) sau pentru ultimii trei ani (în cazul asociaţiilor care au deţinut statutul de utilitate publică), care va conţine informaţii referitoare la proiectele realizate şi activităţile desfăşurate, la valoarea mijloacelor financiare şi/sau a celor materiale obţinute şi folosite pe parcursul perioadei raportate, la categoriile de beneficiari, la mijloacele utilizate pentru acoperirea cheltuielilor administrative;
d) declaraţia financiară, care va include:
– raportul financiar pentru anul precedent de activitate, întocmit conform standardelor contabile;
– informaţia despre sursele de finanţare a asociaţiei, inclusiv granturile primite pentru perioada anterioară depunerii cererii, dar nu mai mare de 3 ani;
– datele despre folosirea mijloacelor financiare şi/sau materiale primite, inclusiv despre cheltuielile generale şi cheltuielile administrative;
e) dovada privind publicarea în mijloacele de informare în masă (inclusiv pe pagina web a asociaţiei) a rapoartelor sale anuale privind activitatea statutară;
f) certificatul de la Serviciul Fiscal de Stat privind lipsa datoriilor la bugetul public naţional.
[Art.32 în redacţia Legii nr.111 din 04.06.2010, în vigoare 30.07.2010]

Articolul 321. Procedura de examinare a solicitării privind atribuirea statutului de utilitate publică
(1) Comisia de certificare, în termen de 30 de zile calendaristice de la data depunerii cererii şi a documentelor indicate la art.32, examinează solicitarea privind atribuirea statutului de utilitate publică şi eliberarea certificatului de utilitate publică şi adoptă, după caz, una din trei decizii:
a) atribuirea statutului de utilitate publică şi eliberarea certificatului de utilitate publică;
b) amînarea examinării solicitării privind atribuirea statutului de utilitate publică şi eliberarea certificatului de utilitate publică;
c) respingerea solicitării privind atribuirea statutului de utilitate publică şi eliberarea certificatului de utilitate publică.
(2) Decizia de atribuire a statutului de utilitate publică şi de eliberare a certificatului de utilitate publică se adoptă dacă solicitantul a respectat condiţiile prevăzute la art.30, 301 şi 32.
(3) Decizia de amînare a examinării solicitării privind atribuirea statutului de utilitate publică şi eliberarea certificatului de utilitate publică se adoptă dacă documentele prezentate Comisiei de certificare sînt incomplete. În acest caz, Comisia acordă solicitantului un termen de cel mult 30 de zile pentru înlăturarea neajunsurilor.
(4) Decizia de respingere a solicitării privind atribuirea statutului de utilitate publică şi eliberarea certificatului de utilitate publică se adoptă în cel mult 30 de zile de la prezentarea documentelor prevăzute la art.32 dacă solicitantul nu a respectat condiţiile prevăzute la art.30, 301 şi 32.
(5) Decizia Comisiei de certificare se motivează şi se comunică în scris solicitantului în termen de 5 zile de la adoptare.
(6) Reprezentanţii solicitantului au dreptul să asiste la şedinţa Comisiei de certificare şi să intervină cu explicaţii privind solicitarea depusă. Secretarul comisiei este obligat să invite în scris solicitantul cu cel puţin 7 zile calendaristice înainte de data stabilită pentru şedinţă. Absenţa reprezentantului solicitantului invitat la şedinţa de examinare nu poate servi drept temei pentru amînarea examinării sau respingerea solicitării.
(7) Asociaţia obştească căreia i s-a atribuit statutul de utilitate publică primeşte certificatul de utilitate publică, eliberat de Comisia de certificare, în termen de 5 zile de la data adoptării deciziei.
(8) Asociaţia obştească dobîndeşte statutul de utilitate publică din data adoptării deciziei privind atribuirea acestui statut.
(9) Decizia de amînare sau respingere a solicitării privind atribuirea statutului de utilitate publică şi eliberarea certificatului de utilitate publică poate fi atacată în conformitate cu Legea contenciosului administrativ.
[Art.321 introdus prin Legea nr.111 din 04.06.2010, în vigoare 30.07.2010]

Articolul 322. Certificatul de utilitate publică
(1) Certificatul privind atribuirea statutului de utilitate publică (denumit în continuare certificat) este un act oficial prin care se atestă statutul de utilitate publică şi caracterul de interes public al activităţii asociaţiei obşteşti. Modelul certificatului se aprobă de Guvern.
(2) Certificatul se eliberează pe un termen de 3 ani.
(3) Deţinerea certificatului de utilitate publică asigură organizaţiilor necomerciale de utilitate publică dreptul de a participa la desemnarea procentuală.
[Art.322 completat prin Legea nr.158 din 18.07.2014, în vigoare 15.08.2014]
[Alin.(3) art.322 abrogat prin Legea nr.178 din 11.07.2012, în vigoare 14.09.2012]
[Art.322 introdus prin Legea nr.111 din 04.06.2010, în vigoare 30.07.2010]

Articolul 323. Subregistrul asociaţiilor obşteşti de utilitate publică
(1) Subregistrul asociaţiilor obşteşti de utilitate publică (denumit în continuare subregistru) este parte integrantă a Registrului de stat al organizaţiilor necomerciale, în care se înregistrează toate asociaţiile obşteşti de utilitate publică din Republica Moldova.
(2) Subregistrul este ţinut de Ministerul Justiţiei.
(3) În subregistru se introduc următoarele date:
a) denumirea asociaţiei obşteşti de utilitate publică;
b) data eliberării certificatului şi numărul acestuia;
c) adresa şi datele de contact ale asociaţiei obşteşti de utilitate publică;
d) numele şi prenumele conducătorului asociaţiei obşteşti de utilitate publică;
e) datele de identificare ale membrilor organului de supraveghere (consiliului) al asociaţiei obşteşti de utilitate publică;
f) data prelungirii termenului pentru statutul de utilitate publică, a expirării termenului sau, după caz, a retragerii statutului de utilitate publică.
(4) Subregistrul se ţine în limba de stat.
(5) Subregistrul şi datele care se conţin în el sînt publice.
(6) Ministerul Justiţiei păstrează toate dosarele asociaţiilor care au solicitat statutul de utilitate publică. Dosarele conţin toate documentele referitoare la asociaţie, inclusiv cele depuse la solicitarea statutului de utilitate publică, cele pe care le întocmeşte Comisia de certificare şi cele pe care asociaţia le prezintă ulterior, pe parcursul activităţii.
[Art.323 introdus prin Legea nr.111 din 04.06.2010, în vigoare 30.07.2010]

Articolul 324. Retragerea certificatului
(1) Pe perioada deţinerii certificatului, asociaţia obştească este obligată să respecte condiţiile care au stat la baza atribuirii statutului de utilitate publică.
(2) În cazul depistării abaterilor de la condiţiile prevăzute la art.30 şi 301 pentru acordarea statutului de utilitate publică, Comisia de certificare va avertiza asociaţia respectivă cu privire la abaterile depistate şi va cere înlăturarea acestora în cel mult 60 de zile. În cazul în care asociaţia nu a înlăturat în termenul menţionat abaterile depistate, comisia va adopta decizia de retragere a certificatului. Decizia de retragere a certificatului poate fi atacată în conformitate cu Legea contenciosului administrativ.
(3) În cazul în care decizia de retragere a certificatului a fost contestată în baza Legii contenciosului administrativ, decizia menţionată se suspendă pînă la adoptarea unei hotărîri definitive de către instanţa de contencios administrativ.

[Alin.(4) art.324 abrogat prin Legea nr.178 din 11.07.2012, în vigoare 14.09.2012]

(5) Comisia de certificare va informa Serviciul Fiscal de Stat despre adoptarea hotărîrii judecătoreşti de retragere a certificatului. Din momentul retragerii certificatului încetează facilităţile acordate în legătură cu statutul de utilitate publică.
[Art.324 introdus prin Legea nr.111 din 04.06.2010, în vigoare 30.07.2010]

Articolul 325. Controlul conformării la statutul de utilitate publică
(1) Controlul privind respectarea statutului de utilitate publică se efectuează de către Comisia de certificare.
(2) În exercitarea funcţiilor de control, Comisia de certificare este în drept:
a) să solicite informaţii referitoare la activităţile asociaţiei obşteşti ce ţin de statutul de utilitate publică;
b) să ceară explicaţii scrise organelor asociaţiei obşteşti şi membrilor ei;
c) să sesizeze organele abilitate despre efectuarea de controale asupra respectării legislaţiei, inclusiv a celei fiscale;
d) să ceară şi să primească de la autorităţile publice informaţia necesară pentru control;
e) să solicite asociaţiilor obşteşti copii de pe documente şi/sau, după caz, documentele în original;
e1) să solicite organizaţiilor necomerciale de utilitate publică informaţii privind utilizarea mijloacelor financiare obţinute în urma desemnării procentuale;
f) să asiste la activităţile asociaţiilor obşteşti;
g) să exercite alte drepturi prevăzute de actele normative.
(3) Pentru exercitarea controlului asupra activităţii asociaţiilor obşteşti de utilitate publică, Comisia de certificare este în drept să instituie grupuri de control, inclusiv cu specialişti în domeniu.
(4) Asociaţia obştească de utilitate publică este obligată să prezinte anual Comisiei de certificare raportul de activitate, copia de pe declaraţia pe venit prezentată Serviciului Fiscal de Stat şi copia de pe rapoartele prezentate Biroului Naţional de Statistică pentru anul fiscal precedent, semnate de conducătorul asociaţiei şi avînd ştampila acesteia. Prezentarea la Comisia de certificare a documentelor menţionate scuteşte asociaţia de utilitate publică de obligaţia de a prezenta Ministerului Justiţiei raportul anual.
[Art.325 completat prin Legea nr.158 din 18.07.2014, în vigoare 15.08.2014]
[Art.325 introdus prin Legea nr.111 din 04.06.2010, în vigoare 30.07.2010]

Articolul 33. Principiile şi formele de susţinere a asociaţiilor obşteşti de utilitate publică
(1) Politica statului de susţinere a asociaţiilor obşteşti de utilitate publică se bazează pe următoarele principii:
a) asigurarea dreptului asociaţiilor obşteşti de utilitate publică de a participa la formarea şi realizarea politicilor publice;
b) asigurarea realizării eficiente a programelor şi a proiectelor publice prin implicarea activă a asociaţiilor obşteşti de utilitate publică;
c) transparenţa şi publicitatea procedurilor de oferire a suportului sub orice formă, în special prin organizarea concursurilor deschise, transparente şi publice, şi în condiţii egale de participare la asemenea proceduri;
d) acordarea de facilităţi fiscale asociaţiilor obşteşti de utilitate publică în condiţiile legii;
e) planificarea bugetară a cheltuielilor destinate suportului asociaţiilor obşteşti de utilitate publică;
f) controlul din partea autorităţilor publice privind utilizarea la destinaţie a mijloacelor bugetare alocate asociaţiilor obşteşti de utilitate publică.
(2) Autorităţile publice centrale şi locale sprijină activitatea asociaţiilor obşteşti de utilitate publică prin:
a) implementarea mecanismelor de deducere şi redirecţionare a impozitelor pe venit;
b) închirierea, în condiţii preferenţiale, de spaţii pentru activităţi sau darea lor în folosinţă gratuită;
c) finanţarea şi subvenţionarea programelor, proiectelor şi activităţilor propuse de asociaţiile obşteşti de utilitate publică;
d) plasarea de comenzi sociale.
(3) Autoritatea publică poate desfăşura, în comun cu asociaţia obştească de utilitate publică, activităţi de interes public în domeniul social şi în alte domenii în baza acordurilor de colaborare. Această formă de susţinere nu presupune în mod obligatoriu transferul de mijloace financiare către asociaţie.
[Art.33 în redacţia Legii nr.111 din 04.06.2010, în vigoare 30.07.2010]

Articolul 331. Procedura de acordare a suportului financiar sau material asociaţiilor de utilitate publică
(1) Decizia asupra solicitării de susţinere financiară sau materială a asociaţiei obşteşti de utilitate publică se adoptă, în urma desfăşurării unui concurs public, de către o comisie formată din reprezentanţi ai autorităţii publice, din reprezentanţi ai asociaţiilor de utilitate publică care nu participă la concursul de finanţare şi din experţi independenţi.
(2) Autorităţile publice asigură publicitatea şi transparenţa procesului de organizare a concursului de obţinere a susţinerii financiare sau materiale. Anunţul şi condiţiile de desfăşurare a concursului se publică în mijloacele de informare în masă cu cel puţin 2 luni înainte de data limită pentru depunerea programelor, proiectelor şi propunerilor pentru activităţi.
(3) Criteriile generale de evaluare a solicitărilor de susţinere financiară sau materială sînt următoarele:
a) caracterul şi gradul de utilitate publică ale scopurilor şi sarcinilor invocate în solicitarea de susţinere financiară sau materială;
b) importanţa şi eficienţa acţiunilor propuse de asociaţia obştească de utilitate publică pentru realizarea scopurilor expuse în condiţiile de organizare a concursului;
c) suficienţa capacităţilor umane, tehnice şi financiare ale asociaţiei obşteşti de utilitate publică pentru îndeplinirea acţiunilor propuse.
(4) Susţinerea financiară sau materială a programelor, a proiectelor şi a activităţilor asociaţiilor de utilitate publică se efectuează în bază de contract, semnat cu autoritatea publică care a adoptat decizia de susţinere financiară sau materială. Contractul va conţine clauze cu privire la sumele sau bunurile acordate, la termenele de valorificare a susţinerii financiare sau materiale, la obligaţiile părţilor (inclusiv la obligaţia de folosire la destinaţie a mijloacelor şi la obligaţia de prezentare a rapoartelor) şi la consecinţele neexecutării sau executării necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale.
[Art.331 introdus prin Legea nr.111 din 04.06.2010, în vigoare 30.07.2010]

Articolul 332. Comanda socială
(1) Comanda socială este una din formele de realizare a programelor sociale organizate de autorităţile publice. Ea reprezintă o totalitate de contracte privind executarea de lucrări şi/sau prestarea de servicii în interesul comunităţii.
(2) Autoritatea publică întocmeşte lista şi planifică volumul de lucrări şi servicii care urmează a fi efectuate/prestate prin comandă socială. Comanda se finanţează de la bugetul autorităţii publice care o iniţiază.
(3) Comanda socială se face prin concurs public, conform legislaţiei cu privire la achiziţii publice, cu particularităţile stabilite de prezenta lege. La concursurile de plasare a comenzii sociale participă doar asociaţiile obşteşti de utilitate publică.
(4) Asociaţiile obşteşti de utilitate publică care participă la concursul de plasare a comenzii sociale trebuie să dispună de condiţiile necesare pentru executarea comenzii ce se plasează, inclusiv de utilaje şi de alte bunuri, de personal calificat şi cu experienţă în domeniu şi de o bună reputaţie, capabilă să atragă voluntari şi mijloace suplimentare.
(5) La plasarea comenzii sociale nu se solicită garanţii pentru ofertă şi măsuri de asigurare a contractului.
[Art.332 introdus prin Legea nr.111 din 04.06.2010, în vigoare 30.07.2010]

Articolul 333. Desemnarea procentuală şi utilizarea mijloacelor financiare obţinute în urma acesteia
(1) Desemnarea procentuală este o formă de susţinere indirectă din partea statului a organizaţiilor necomerciale de utilitate publică.
(2) Mijloacele financiare obţinute de către organizaţiile necomerciale de utilitate publică în urma desemnării procentuale pot fi utilizate:
a) în scopul susţinerii activităţilor prevăzute la art.30, într-un termen ce nu depăşeşte o perioadă fiscală după perioada fiscală în care a fost efectuată desemnarea;
b) pentru acoperirea cheltuielilor administrative ale organizaţiei, în mărime de pînă la 5% din mijloacele financiare obţinute în urma desemnării procentuale.
(3) Controlul asupra utilizării mijloacelor financiare obţinute în urma desemnării procentuale se efectuează de către Comisia de certificare.
[Art.333 în redacţia Legii nr.158 din 18.07.2014, în vigoare 15.08.2014]
[Art.333 introdus prin Legea nr.111 din 04.06.2010, în vigoare 30.07.2010]

Articolul 334. Răspunderea pentru utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor financiare obţinute în urma desemnării procentuale
(1) Organizaţiile necomerciale de utilitate publică şi persoanele cu funcţii de răspundere din cadrul acestora care încalcă prevederile legale privind utilizarea mijloacelor financiare obţinute în urma desemnării procentuale poartă răspundere în conformitate cu legislaţia.
(2) Organul care a sancţionat o organizaţie necomercială de utilitate publică pentru utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor financiare obţinute în urma desemnării procentuale este obligat să înştiinţeze despre aceasta Comisia de certificare în termen de 15 zile de la data aplicării sancţiunii. Dacă sancţiunea a fost contestată în instanţa de judecată, organul respectiv este obligat să înştiinţeze despre aceasta Comisia de certificare în termen de 5 zile de la data rămînerii definitive a hotărîrii judecătoreşti.
(3) Asociaţia obştească de utilitate publică căreia i s-a retras certificatul din cauza deturnării de destinaţie a mijloacelor financiare obţinute în urma desemnării procentuale nu poate avea statut de utilitate publică timp de 3 ani de la data aplicării sancţiunii.
[Art.334 introdus prin Legea nr.158 din 18.07.2014, în vigoare 15.08.2014]

Capitolul VI
ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII ASOCIAŢIILOR OBŞTEŞTI

Articolul 34. Încetarea activităţii asociaţiilor obşteşti
(1) Asociaţia obştească îşi încetează activitatea în cazul:
a) reorganizării prin fuziune, dezmembrare sau transformare;
b) dizolvării.
(2) Procedura de încetare a activităţii asociaţiei obşteşti se stabileşte de fondator (fondatori) şi este stipulată în statutul asociaţiei.

Articolul 35. Reorganizarea
(1) Asociaţia obştească se reorganizează prin decizie a congresului (conferinţei) sau adunării generale a membrilor asociaţiei. Înregistrarea statutului asociaţiei obşteşti nou-constituite se face în modul stabilit la art.17.
(2) În cazul reorganizării asociaţiei obşteşti, patrimoniul ei se transmite persoanelor juridice nou-constituite în modul prevăzut de Codul civil.

Articolul 36. Dizolvarea
(1) Asociaţia obştească se dizolvă prin decizie a congresului (conferinţei) sau adunării generale a membrilor asociaţiei, la expirarea termenului pentru care a fost constituită, sau prin hotărîre a instanţei de judecată.
(2) Bunurile rămase după dizolvarea asociaţiei obşteşti şi executarea creanţelor creditorilor sînt folosite pentru realizarea scopurilor şi sarcinilor statutare, iar în caz de lipsă a capitolelor respective în statut, sînt folosite pentru realizarea scopurilor şi sarcinilor stabilite prin decizia de dizolvare adoptată de congresul (conferinţa) sau adunarea generală a membrilor (participanţilor) asociaţiei sau prin hotărîrea pronunţată de instanţa de judecată.
(3) Dacă, la lichidarea asociaţiei obşteşti, congresul (conferinţa) sau adunarea generală a membrilor asociaţiei nu a soluţionat problema folosirii bunurilor rămase, atunci, după executarea creanţelor creditorilor, prin decizie a organelor de conducere ale asociaţiei obşteşti, aceste bunuri sînt folosite pentru realizarea scopurilor şi sarcinilor statutare ale asociaţiei obşteşti lichidate. Decizia privind folosirea bunurilor rămase se publică în presă.
(4) Asociaţia obştească poate fi dizolvată prin hotărîre a instanţei de judecată în cazurile de:
a) pregătire şi/sau înfăptuire a acţiunilor de schimbare prin violenţă a regimului constituţional sau de subminare a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova;
b) pregătire şi/sau înfăptuire a acţiunilor de răsturnare a autorităţilor publice legal constituite;
c) aţîţare a urii şi discordiei sociale, rasiale, naţionale sau religioase;
d) violare a drepturilor şi libertăţilor legitime ale persoanelor;
e) creare a formaţiunilor paramilitare;
f) avertizare repetată a asociaţiei obşteşti asupra necesităţii lichidării încălcărilor legislaţiei, făcută, în decursul unui an, de organul care a înregistrat asociaţia, în cazul în care încălcările nu au fost lichidate.
(5) Bunurile asociaţiei obşteşti dizolvate prin hotărîre a instanţei de judecată, rămase după executarea creanţelor creditorilor, se trec, cu titlu gratuit, în proprietatea statului, pentru a fi utilizate în scopuri de caritate.
(6) Activele şi mijloacele financiare rămase în urma dizolvării asociaţiei obşteşti de utilitate publică după executarea creanţelor se transferă, la decizia organului care administrează procesul de dizolvare, unei alte asociaţii obşteşti de utilitate publică cu scopuri similare celor ale asociaţiei dizolvate.
[Art.36 completat prin Legea nr.111 din 04.06.2010, în vigoare 30.07.2010]

Articolul 37. Exercitarea căii de atac împotriva hotărîrii instanţei de judecată privind dizolvarea asociaţiei obşteşti
(1) Hotărîrea instanţei de judecată privind dizolvarea asociaţiei obşteşti poate fi atacată, de către organul ei de conducere, în instanţa de judecată ierarhic superioară, în modul stabilit de legislaţie.
(2) Recunoaşterea hotărîrii instanţei de judecată cu privire la dizolvarea asociaţiei obşteşti ca fiind în contradicţie cu prezenta lege atrage anularea acestei hotărîri şi repararea, în modul stabilit, a prejudiciului cauzat.

Capitolul VII
RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA LEGISLAŢIEI

Articolul 38. Controlul asupra activităţii asociaţiilor obşteşti
(1) Controlul asupra corespunderii activităţii asociaţiei obşteşti scopurilor şi sarcinilor statutare îl exercită organul care a înregistrat asociaţia. Persoanele cu funcţii de răspundere din acest organ au dreptul să obţină informaţii referitoare la toate aspectele activităţii asociaţiei, să ia cunoştinţă de documentele asociaţiei şi să asiste la toate acţiunile ei.
(2) Controlul asupra surselor de venit, cuantumului mijloacelor obţinute, plăţii impozitelor şi asupra altei activităţi financiare a asociaţiei obşteşti îl exercită organele de control financiar şi administrare fiscală. Modul de efectuare a controlului asupra activităţii financiare a asociaţiei obşteşti este stabilit de legislaţie.
(21) La solicitarea organelor de drept, în baza ordonanţelor emise în cadrul desfăşurării urmăririi penale, Inspecţia financiară efectuează inspectarea financiară a activităţii asociaţiilor obşteşti, pe tematica prevăzută în ordonanţele organelor de drept.
(3) Alt amestec în activitatea asociaţiei obşteşti este interzis.
[Art.38 modificat prin Legea nr.324 din 23.12.2013, în vigoare 01.01.2014]

Articolul 39. Temeiurile răspunderii
(1) Încălcarea legislaţiei cu privire la asociaţiile obşteşti atrage răspunderea disciplinară, materială, administrativă, penală şi de altă natură în conformitate cu legislaţia.
(2) Temeiurile şi procedura tragerii la răspundere disciplinară, materială, administrativă şi penală sînt reglementate de codurile respective.

Articolul 40. Egalitatea temeiurilor răspunderii
(1) Statul, în persoana autorităţilor publice, agenţii economici, asociaţiile obşteşti şi persoanele fizice aparte poartă în egală măsură răspundere pentru încălcarea legislaţiei cu privire la asociaţiile obşteşti.
(2) Statul, în persoana autorităţilor publice, agenţii economici, asociaţiile obşteşti şi persoanele fizice aparte, ale căror drepturi acordate de prezenta lege au fost lezate, sînt în drept să adreseze instanţei de judecată şi organelor administrative o cerere (petiţie) pentru tragerea vinovaţilor la răspundere.

Articolul 41. Răspunderea autorităţilor publice pentru încălcarea legislaţiei cu privire la asociaţiile obşteşti
Autorităţile publice, precum şi persoanele cu funcţii de răspundere care înregistrează asociaţiile obşteşti şi exercită controlul asupra activităţii lor sau influenţează în alt mod asupra constituirii şi activităţii acestor asociaţii poartă răspundere disciplinară, materială, administrativă, penală şi de altă natură, prevăzută de legislaţie, pentru încălcarea legislaţiei cu privire la asociaţiile obşteşti.

Articolul 42. Răspunderea asociaţiilor obşteşti pentru încălcarea legislaţiei
(1) Asociaţia obştească, în cazul în care încalcă legislaţia, poartă răspunderea prevăzută de această legislaţie.
(2) Asociaţia obştească care, prin acţiunile sale nelegitime, a cauzat persoanelor fizice sau juridice prejudicii materiale sau morale este obligată să le repare în condiţiile legii.
(3) În cazul în care asociaţia obştească a întreprins acţiuni prin care se încalcă legislaţia, organul care a înregistrat statutul asociaţiei obşteşti poate avertiza în scris organul de conducere al asociaţiei.

Articolul 43. Suspendarea activităţii asociaţiei obşteşti
(1) În cazul în care asociaţia obştească a fost avertizată de organul care i-a înregistrat statutul, cerîndu-i-se să lichideze încălcările de legislaţie depistate, şi nu a îndeplinit această cerinţă în termen de 10 zile, activitatea asociaţiei obşteşti, la propunerea organului care a înregistrat statutul asociaţiei, poate fi suspendată prin hotărîre a instanţei de judecată, pe un termen de pînă la 6 luni.
(2) Suspendarea activităţii asociaţiei obşteşti atrage suspendarea exercitării următoarelor drepturi:
a) de a fonda mijloace de informare în masă;
b) de a organiza congrese, conferinţe, întruniri, mitinguri, demonstraţii, pichetări şi alte acţiuni publice;
c) de a folosi toate tipurile de depuneri bancare, cu excepţia cazurilor cînd sînt necesare decontări cu contractanţii, în cadrul activităţii economice productive şi altei activităţi de întreprinzător, decontări aferente contractelor individuale de muncă, precum şi decontări privind repararea prejudiciilor cauzate prin acţiunile asociaţiei obşteşti, privind plata amenzilor (penalităţilor, despăgubirilor).

Capitolul VIII
RELAŢIILE INTERNAŢIONALE ALE ASOCIAŢIILOR OBŞTEŞTI

Articolul 44. Dreptul la relaţii internaţionale
Asociaţia obştească, în conformitate cu statutul său, poate intra în organizaţii obşteşti internaţionale (neguvernamentale, nonprofit), stabili legături şi avea contacte internaţionale directe, încheia acorduri respective, precum şi participa la acţiuni care nu contravin obligaţiilor internaţionale ale Republicii Moldova.

Articolul 45. Acordurile internaţionale
(1) Dacă prin acordul internaţional la care Republica Moldova este parte sînt stabilite alte norme cu privire la asociaţiile obşteşti decît cele prevăzute de legislaţia ei, se aplică dispoziţiile acordului internaţional.
(2) Acordurile internaţionale ratificate de Republica Moldova pot prevedea pentru asociaţiile obşteşti drepturi şi obligaţii suplimentare în sfera respectivă de activitate.

Capitolul IX
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 46.
(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării.
(2) Înregistrarea asociaţiilor obşteşti care au depus, la organele de stat autorizate, cererile de înregistrare înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi se face în modul aplicat pînă la adoptarea ei. În acelaşi mod sînt înregistrate asociaţiile obşteşti enumerate la art.1 alin.(3).
(3) Asociaţiile obşteşti care cad sub incidenţa prezentei legi, înregistrate înainte de intrarea în vigoare a acesteia, urmează să fie reînregistrate conform dispoziţiilor ei, în termen de 18 luni. Totodată, asociaţiile obşteşti îşi menţin dreptul la denumirea, simbolica, conturile bancare şi la alte elemente de identificare anterioare, iar în certificatul de înregistrare de stat se notează data constituirii în fapt a asociaţiei. În aceste cazuri, taxa de înregistrare nu se percepe. Asociaţiile obşteşti care nu s-au reînregistrat în decursul a 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi pierd statutul de persoană juridică.
(4) Sindicatele şi asociaţiile de patroni înregistrate anterior vor activa, pînă la adoptarea legilor respective, în baza certificatelor de înregistrare de stat eliberate la data constituirii acestora.
(5) Guvernul:
în termen de 3 luni, va aduce actele sale normative în conformitate cu prezenta lege;
în termen de 18 luni:
va efectua reînregistrarea asociaţiilor obşteşti care cad sub incidenţa prezentei legi în conformitate cu dispoziţiile acesteia;
va elabora şi va prezenta Parlamentului proiectele de legi care reglementează constituirea şi activitatea instituţiilor şi fundaţiilor necomerciale, sindicatelor şi asociaţiilor de patroni;
la elaborarea proiectelor bugetului de stat pe anul 1997 şi pe anii următori, va prevedea înlesniri fiscale şi alte înlesniri pentru asociaţiile obşteşti care urmăresc beneficiul public.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Petru LUCINSCHI

Chişinău, 17 mai 1996.
Nr.837-XIII.

________________
* Republicată în temeiul art.IV al Legii 178-XVI din 20 iulie 2007 – Monitorul Oficial, 2007, nr.141-145, art.595, cu renumerotarea elementelor şi corespunzător modificarea referinţelor.
Modificată şi completată prin Legile Republicii Moldova:
1) Legea nr.1578-XIII din 26.02.1998 – Monitorul Oficial, 1998, nr.28-29, art.209;
2) Legea nr.133-XIV din 31.07.1998 – Monitorul Oficial, 1998, nr.84, art.563;
3) Legea nr.263-XIV din 24.12.1998 – Monitorul Oficial, 1999, nr.62-64, art.288;
4) Legea nr.583-XIV din 30.07.1999 – Monitorul Oficial, 1999, nr.118-119, art.558;
5) Legea nr.646-XV din 16.11.2001 – Monitorul Oficial, 2001, nr.161, art.1299;
6) Legea nr.240-XV din 13.06.2003 – Monitorul Oficial, 2003, nr.138-140, art.557;
7) Legea nr.154-XVI din 21.07.2005 – Monitorul Oficial, 2005, nr.126-128, art.611;
8) Legea nr.205-XVI din 28.07.2005 – Monitorul Oficial, 2005, nr.126-128, art.613;
9) Legea nr.178-XVI din 20.07.2007 – Monitorul Oficial, 2007, nr.141-145, art.595.